Cum ajungi la noi?
Câmpulung Moldovenesc este situat în regiunea Bucovinei, în nord-estul României. Orașul este situat în zona montană a Subcarpaților Bucovinei, cunoscută sub numele de Obcinele Bucovinei, pe malurile râului Moldova.
Orașul este accesibil atât cu mașina, cât și cu trenul. Drumul european E58, care leagă regiunea Moldovei de Transilvania, traversează orașul. Există două stații de cale ferată situate în oraș: Câmpulung Moldovenesc în centrul orașului și Câmpulung Est în cartierul Capu Satului.
Există multe locuri de interes situate în și în jurul Câmpulungului Moldovenesc, cum ar fi vârful Rarău în Masivul Rarău și vârful Giumalău în Masivul Giumalău [ro], care, la 1.650 m (5.410 ft) și 1.857 m (6.093 ft), sunt cele mai înalte vârfuri din regiune. Se pot bucura, de asemenea, de pădurile care înconjoară Câmpulung Moldovenesc sau pot vizita o mănăstire într-unul dintre satele din apropiere.
A ajunge la linia de start este mai simplu decât sugerează legendele. Drumurile moderne se varsă în vale din patru aeroporturi de acces:
- Aeroportul Internațional Suceava - 81 km, puțin peste o oră de condus
- Aeroportul Internațional Iași - 187 km, trei ore prin peisajul deluros al fermelor
- Aeroportul Internațional Cluj-Napoca - 227 km, traversând Pasul Tihuța și Pasul Mestecăniș
- Aeroportul Internațional București (Otopeni) - 479 km, o călătorie de cinci ore care unește munții cu luminile capitalei
Fie că zbori pe distanțe scurte sau lungi, fiecare kilometru se termină în aer parfumat cu miros de brad, căldură de la focuri și o potecă care așteaptă să-ți dezvăluie Puntea dintre Rădăcini.
Clima & Vremea
Municipiul Câmpulung Moldovenesc are un climat temperat continental în care iernile sunt relativ lungi, bogate în zăpadă, dar nu excesiv de aspre, iar verile sunt răcoroase, cu precipitații bogate. Zăpada cade de obicei din octombrie până la sfârșitul lui aprilie; durata medie a stratului de zăpadă este de aproximativ 90 de zile.
Unul dintre factorii care explică puritatea remarcabilă a atmosferei urbane sunt brizele – un ventilator natural uriaș. Spre seară, coboară o adiere abia simțită și aduce în oraș răcoarea înălțimilor și ozonul pădurilor: este briza muntelui care înlocuiește aerul "uzat" în timpul zilei și îl primește. În schimb, dimineața, sub mângâierea razelor soarelui, începe briza văii, care ridică ceața și o răspândește încet, lăsând în urmă ierburi grele de rouă.
În ultimii ani, România a înregistrat valuri de căldură fără precedent: temperaturile diurne în multe zone au depășit 38°C, regiunile sudice atingând 40–41°C, iar nopțile tropicale peste 20–24°C. Dar după căldura intensă, modelele meteorologice și prognozele oficiale au arătat o scădere bruscă – temperaturile au scăzut cu până la 10-15°C, urmată de furtuni puternice, fulgere și vânturi puternice.
Această combinație de căldură la începutul sezonului și furtuni bruște înseamnă că alergătorii se confruntă cu deshidratarea și stresul termic într-un moment, iar în următorul riscă expunerea la ploaie rece, vânt sau ceață. În crestele Carpaților – Rarău, Giumalău, Pietrosul Bistriței și Călimani – furtunile pot reduce vizibilitatea, pot face traseele alunecoase și pot aduce rapid senzația de frig din cauza vântului. Valurile de căldură adaugă un strat de oboseală și deshidratare chiar înainte de a ajunge la altitudini mai mari, în timp ce instabilitatea post-val de căldură aduce furtuni fulgerătoare pe creste.